Philosophy as a Literary Genre - bistritaevanghelica.ro

Opțiuni binare matrice geneză

S-a spus despre ea că este o cultură de comentariu. Dar, dacă aceste acuzaţii, confruntate cu realitatea unor arte noi, cum este filmul, sau cu aceea a formei contemporane a ştiinţei, sînt greu verificabile şi încă mai greu demonstrabile, ele par să cîştige teren în diagnosticarea stării culturale a filosofiei. Căci gîndirea contemporană, excedată de interogaţii ce sună acum pentru prima dată în istoria umanităţii, pare că şi-a întors faţa spre filosofia greacă sau, în general, spre istoria filosofiei, recurgînd la o interpretare care nu este, de cele mai multe ori, decît un comentariu actualizator.

Nu-i vorba aici despre o reală întoarcere la origini, pentru că textele pe care se brodează cu atîta ardoare şi erudiţie de detaliu sînt, adesea, diferite de cele originare. De asemenea, multe opțiuni binare matrice geneză semnificaţiile termenilor ne scapă, ca şi unele sensuri ale altora. După cum nu poate fi nici căutarea unor puncte de plecare originare în această pasiune necrofil-canibalică a filosofiei pentru propria sa istorie, pentru că noua tematizare a limbajului şi a comunicării, noile idei şi concepte sînt inedite.

Totuşi, în întregul ei, filosofia pare azi aservită comentării unor idei şi adevăruri produse altundeva: dacă nu în filosofia greacă sau în istoria filosofiei, atunci cel mai adesea în ştiinţă sau în literatură şi artă ori în istoria culturii. Formulată în termenii alexandrinismului, ai filosofiei de comentariu sau ai morţii culturale cum să tranzacționați roboți de tranzacționare filosofiei, această întrebare are însă un caracter retoric.

opțiuni binare matrice geneză

Mai întîi, pentru că adesea, atunci cînd un discurs se deschide printr-o astfel de întrebare, ea este doar pretextul pentru a-şi derula răspunsul pe care îl deţinea dinainte. Apoi, pentru că nu te poţi debarasa de filosofie. Filosofia este implicată în chiar actul prin care o negăm: şi negarea filosofiei este filosofică.

În fine pentru că o cultură nu pierde nici una din marile sale valori sau forme. Ele îşi sporesc sau îşi scad sfera, au loc transferuri sau redistribuiri, dar toate durează atîta vreme cît durează respectiva cultură.

Toți acești indicatori pot fi descărcați la sfârșitul acestui articol. După instalarea tuturor indicatorilor, programul terminalului ar trebui să arate așa. Fiți atenți! Dintre toți brokerii din Forex care operează în Federația Rusă, puțini îndeplinesc cu adevărat criteriile pentru o companie cu adevărat de înaltă calitate.

De aceea morţile culturale anunţate - a poeziei, a artei în general, a religiei - nu s-au adeverit. Într-o cultură anumită nici nu poate exista o moarte absolută, ci numai metamorfozări: marile valori sau forme îşi schimbă doar ocurenţa, sau au loc dispariţii, apariţii şi transformări radicale ale unor specii din sfera lor.

Iar filosofia a însoţit mereu formele istorice ale culturii occidentale, metamorfozîndu-se şi modelîndu-se în raport cu ele. Dar sensul profund al întrebării, acela al formei sub care este posibilă filosofia în cultura contemporană, este opțiuni binare matrice geneză. Şi poate chiar formularea dramatică îşi găseşte acoperire în percepţia, tragic aprofundată, fie a faptului formal că ceea ce se prezintă acum ca filosofie nu mai poate fi recunoscut ca atare de conştiinţa filosofică tradiţională, fie a faptului cultural că filosofia nu mai este valoarea culturală fundamentală, că această epocă a culturii nu este şi epoca filosofiei.

GENEZA I, II, III - Corrado Malanga

Formulată fără emfază şi explicit, ca o chestionare asupra locului cultural al filosofiei şi ca o interogaţie asupra formei în care poate ea exista acum, întrebarea este capcanele opțiunii pentru conştiinţa filosofică.

Ea emană din evoluţia filosofiei posthegeliene şi este în convergenţă de sens cu istoria ei contemporană. Căci, după Marx, Kierkegaard, Nietzsche şi Freud, după pozitivismele, fenomenologiile şi existenţialismele epocii noastre filosofia e obligată să se întrebe ce mai poate fi ea în cultura contemporană.

Pe cît de imediată este observaţia că în cultura contemporană, în primul rînd ştiinţa confruntă filosofia, pe atît de evidentă este constatarea că cea mai dizolvantă chestionare asupra locului filosofiei se formulează în anturajul discursului ştiinţei.

Mai importantă decît evidenţa confruntării este felul cum s-a instalat şi a evoluat ea. Mai tîrziu, fizica lui Descartes şi fizica lui Leibniz nu sînt separate de filosofiile lor.

Consecvent cu această situaţie culturală, idealismul german, şi în speţă Hegel, s-a putut considera o filosofie sinonimă cu ştiinţa absolutului. Astăzi însă, ştiinţa nu mai face casă bună cu filosofia şi nu mai există adevăruri filosofice în ştiinţe.

opțiuni binare matrice geneză

Adevărul există numai în ştiinţele care îl pot experimenta şi verifica, iar tema adevărului, care scapă experimentării şi verificării, apare numai în filosofie. Dar această atribuire a temei adevărului ca valoare culturală nu îndreptăţeşte filosofia să-şi fundamenteze ştiinţele sau să le prescrie normele epistemologice care să le valideze obiectul şi axiomatica, în schimb, ştiinţa nu se mulţumeşte să-şi valideze adevărurile parţiale, ci emite pretenţii la adevăruri totalizatoare.

  1. Cele mai ieftine opțiuni
  2. Они немного отдохнули, прислонившись к обращенной на запад каменной осыпи, пока нежный свет солнца ласкал их тела.
  3. Cum să începeți tranzacționarea opțiunilor video
  4. Opțiuni binare de tranzacționare reale
  5. Opțiune pedichiură

Şi, în vreme ce filosofia pare să fi renunţat demult la construcţia unor sisteme totalizatoare, cosmologia secolului nostru i-a luat locul, propunînd teorii din ce în ce mai cuprinzătoare şi legînd spaţiul şi timpul de fizica microparticulelor şi a cîmpului.

Să ne mai mire atunci că substanţă şi formă, energie şi informaţie, categorii care pînă mai ieri aparţineau filosofiei, le regăsim în serviciul de noţiuni al ştiinţei? În principiu, filosofia putea spera un tratament diferit din partea unei paradigme de raţionalitate ştiinţifică; distinctă de cea a ştiinţelor naturii.

Dar noile paradigmei s-au dovedit a fi numai un clivaj, o dedublare a atitudinii iniţiale a ştiinţei moderne. Căci aşa cum alături de modelul de raţionalitate epistemologică opțiuni binare matrice geneză a apărut modelul ştiinţelor vieţii, alături de această totalitate refăcută a ştiinţelor naturii au apărut ştiinţele socio-umane. Şi, aşa cum primul grup preluase de la filosofie cunoaşterea naturii, opțiuni binare matrice geneză doilea grup îşi apropria ceea ce rămăsese din moştenirea tradiţională a filosofiei: spiritul uman.

Rînd pe rînd, după economie politică şi sociologie, s-au precizat şi dezvoltat disciplinele pozitive ale spiritului uman - psihologia, logica, etnologia, lingvistica, antropologia, estetica - care, cu rezultatele lor experimentale şi verificabile, au discreditat sinteza filosofică.

opțiuni binare matrice geneză

Acum, de fiecare dată cînd o problematică filosofică umanistă împrumută metodele şi vocabularul disciplinelor ştiinţifice, de cîte ori se angajează pe calea ştiinţei, ea se detaşează definitiv şi este pierdută iremediabil de către filosofie. Şi cu toată diferenţa de obiect, - căci omul nu este un obiect printre altele - disciplinele socio-umane refuză şi ele fundamentul filosofic, căutîd să imite ştiinţele naturii.

Iar invers, dinspre filosofie, este greu de spus cum ar putea fi ele îmbrăţişate într-o autentică sinteză, însuşindu-le fără a le practica, şi căreia dintre aceste opțiuni binare matrice opțiuni binare matrice geneză îi va păsa de pretenţiile normative epistemologice sau axiologice ale unei filosofii care le formulează fără a le experimenta. Şi în general, în faţa unei cunoaşteri ştiinţifice pe care nu o practică, ci numai şi-o poate însuşi în înţelesul ei, poate filosofia spera la alt rol decît acela ancilar, de care se credea eliberată, de a justifica în maniera ei credinţele ştiinţifice, alături de cele politice sau religioase?

Dar n-a fost nevoie de o confruntare exterioară pentru ca filosofia să-şi pună problema propriei existenţe. O autochestionare a filosofiei fusese mereu prezentă, iar criticismul kantian, substituind tematizării fiinţei tematizarea cunoaşterii, a acutizat-o ca problemă a posibilităţii metafizicii ca ştiinţă.

Făcînd adevărul să se realizeze istoric, ultimul mare sistem filosofic, cel hegelian, închide în sine toate filosofiile, pentru a le deschide ca momente logice ale unui adevăr care este absolut numai în devenirea sa. Prin aceasta însă condiţiile transcendentale ale experienţei, prin care Kant înlocuise absolutul transcendent, erau, la rîndul lor, relativizate, reduse la condiţia unor cadre date istoric ale experienţei.

Căutînd astfel de condiţii transcendentale, relativizate istoric, ale posibilităţii experienţei, în diferite epoci istorice, filosofia devine numai o filosofie a culturii, un analitism şi criticism cultural, destul de îndepărtat de forma sa ontologică primă, dacă nu cumva, în loc să gîndească doar lumea, îşi propune să o şi transforme, o dată cu Marx, şi caută să se realizeze în devenirea istoriei umane.

De altfel, încă în debutul kantian al marii filosofii germane, tematizarea cunoaşterii era însoţită de motivul modern al acţiunii, în acest caz filosofia devine ea însăşi altceva, şi în locul vechii ontologii rezultînd dintr-o cunoaştere contemplativă, care opțiuni binare matrice geneză că deţine principiile lumii, apare o metodologie ce ne spune cum putem construi lumea în cunoaştere sau în existenţă. Pentru că omul modern este omul producţiei şi al activităţii, filosofia sa este mai mult un sistem al acţiunii sale, deci o metodologie, decît imaginea în cunoaştere, completă şi încheiată, a lumii.

Dar nu doar o modalitate sau alta a filosofiei se văd transformate, ci după marele sistem hegelian un întreg mod de a filosofa ia sfîrşit. Nemaifiind cunoaştere absolută, filosofia nu-şi va mai putea sprijini din interior pretenţiile la totalitatea nelimitată a lumii şi la universalitatea absolută a enunţurilor. Incapabilă să mai susţină fundamentul logic al universalului, care făcea opțiuni binare matrice geneză gîndul filosofic idee iar din filozofemă partea unui sistem filosofic, filosofia opțiuni binare matrice geneză angajează pe cărările particularului.

opțiuni binare matrice geneză

Cunoaşterea ia adesea forma neriguroasă a meditaţiei; discursul deductiv moştenit de la raţionalitatea matematicilor greceşti este abandonat pentru fulguraţiile aforismului şi ale gîndirii poetice; totalitatea lumii este părăsită în vastitatea ei, ontologiile devenind regionale, locul sistemelor filosofice fiind luat de poziţiile individuale de gîndire la care preţuim în primul rînd singularitatea perspectivei.

Respinsă de ştiinţă, părăsind singură drumul mare şi rectiliniu al categoriilor abstracte, filosofia se angajează pe aceste cărări particulare şi sub seducţia literaturii şi artei, care, la rîndul lor, au devenit mai reflexive, mai categoriale, mai abstracte. Ca analitică existenţială în imersiune în curentul vieţii cotidiene sau ca modalitate de a gîndi autentic singularitatea şi unicitatea tragică a existenţei - dar atunci artă de a gîndi, mai degrabă decît modalitate riguroasă, logic-deductivă - filosofia poate foarte bine să treacă drept una din speciile literaturii contemporane.

Solidarităţii eşuate cu ştiinţa îi urmează deci perioada neîncheiată încă a multiplelor alianţe cu literatura. Este adevărat că o parte a filosofiei universitare, de catedră, continuă linia tradiţională de filosofare, situîndu-se, fără să-şi dea măcar seama, în afara filosofiei vii, într-un fel de istorie a filosofiei care îşi supravieţuieşte.

Gîndirea filosofică vie, autentică, se află astăzi altundeva.

O parte a ei preferă servitutile aride, pline de opțiuni binare matrice geneză însă, ale unui rol secund la curţile ştiinţei. O altă parte, filosofi care azi ne par cei mai interesanţi, dacă nu sînt şi cei mai importanţi, se angajează pe calea acategorială gîndirii poetice. Oricît de dezastruoasă pentru orgoliul filosofiei, disoluţia măreţei sale formule clasice este împlinită, iar cultura acestui moment istoric o lasă să apară doar în dubla ipostază a unei filosofii de gen literar.

Altfel spus, o dată cu sfîrşitul marii sinteze hegeliene, liniile literaturii şi ştiinţei, pe care le împletea sistemul filosofic, s-au separat. În trena tradiţiei hegeliene a filosofiei occidentale se desprind două siaje, două linii majore. Una, a lui Marx şi Freud, a pozitivismului logic şi a diferitelor filosofii ale ştiinţei sau ştiinţifice, pe care se află acum şi structuralismul francez, reprezintă linia unei filosofii constituite în proximitatea marilor descoperiri ştiinţifice şi aspiră la un discurs care este al ştiinţei.

Alta, care cuprinde pe Kierkegaard, Nietzsche precum şi toate variantele filosofiei existenţei sau ale existenţialismului, iar recent, deconstructivismul filosofic, este apropiată de forma literaturii şi aspiră la un discurs de gen literar.

Ne-am putea întreba de ce tocmai în epoca noastră filosofia şi-a pierdut propria înfăţişare în profitul ştiinţei sau al literaturii? La această întrebare există cel puţin două răspunsuri. Cel pozitiv, mai prudent, ni-1 oferă opțiuni binare matrice geneză C. Cel de-al metatraderis 3 răspuns, mai câștigurile în dolari rapid şi mai dramatic, este în convergenţă cu sensul afirmaţiei lui Dilthey, după care filosofia nu reprezintă, ca literatura sau religia, o posibilitate permanentă, că este numai un produs cultural al anumitor faze sau momente la care se ajunge venind de altundeva şi de la care se pleacă spre altceva.

Sau cu sensul afirmaţiei lui Ortega y Gasset, după care ne aflăm în acea zi în care descoperim tocmai că nu un mod de gîndire filosofică ori altul este greşit, ci că, în întregul ei, filosofia este o cale greşită. Desigur, acest răspuns este totodată şi etnocentric. El identifică filosofia cu forma ei culturală occidentală, ignorînd coprezenţa vie a filosofiilor orientale, care au alte raporturi culturale cu propria istorie, cu religia, cunoaşterea ştiinţifică şi literatura şi cu tehnicile existenţiale.

  • Hugging Face – On a mission to solve NLP, one commit at a time.
  • Возможно, она была внушена лишь жаждой знаний и власти; вспоминая потом этот миг, он никогда не мог сказать точно, какие именно мотивы им руководили.

Acest răspuns emană direct din conştiinţa filosofiei actuale unde un al doilea criticism, al comunicării, survenind în secolul nostru după criticismul kantian al cunoaşterii, aşa cum o revoluţie einsteiniană a urmat celei copernicane, n-a avut darul de a face mai ferm terenul filosofiei. Filosofia simte că a epuizat cele două tematizări anterioare sau că a cedat ştiinţelor şi literaturii tot ce mai rămăsese viu în ele, şi aflată în cea de-a treia tematizare, a comunicării şi limbajului, se refugiază în metafilosofie, în narcisismul autoreflectării şi autosituării.

Sunteți pe pagina 1din Căutați în document Geneza I de Corrado Malanga Prefa n aceast lucrare construim o puternic legtur ntre realitatea experienelor de rpire extraterestr i lumea mitului. Introducere A venit momentul s clarificm geneza din interiorul Universului.

Sentimentul filosofic cel mai răspîndit este că toate întrebările au fost puse şi că toate răspunsurile au fost încercate. Filosofiei nu-i mai aparţine decît o singură şi ultimă întrebare: ce este filosofia?