JURIDICE » Vanzarea cu optiune de rascumparare

Obiectul opțiune este. Revistă lunară de doctrină și jurisprudență

Conținutul

    De Gabriel Tița-Nicolescu Dar, în același timp, pactul de opțiune trebuie delimitat și de promisiunea unilaterală de a contracta, reglementată expres de art. Promisiunea unilaterală reprezintă exprimarea de voință manifestată din partea unei singure persoane, făcută cu intenția de produce efecte juridice, mai exact, în scopul încheierii unui anumit act juridic. Unii autori au numit acest act juridic și sub titulatura de angajament unilateral [29]esența fiind, indiferent de titulatură, manifestarea unilaterală de voință. Cel mai elocvent exemplu este oferta de a contracta, act juridic unilateral care conține o promisiune a unei persoane de a încheia un anumit contract. Până la momentul la care oferta va fi acceptată de către destinatar și, prin urmare, obligația cuprinsă în ofertă devină o obligație contractualăpromisiunea făcută de emitentul ofertei este, fără îndoială, un act juridic unilateral și va fi supus, prin urmare, regimului juridic al actelor unilaterale.

    Caracteristici ale pactului de optiune Noul Cod civil a obiectul opțiune este  o institutie noua, distincta de promisiunea unilaterala de vanzare, si anume pactul de optiune.

    Pentru servicii de contabilitate Bucuresti va puteti adresa contabilor experti de la Acte Firma. In cazul in care actul de optiune ar fi o specie de oferta va trebui sa presupunem ca aceasta reprezinta o manifestare unilaterala de vointa fiind irevocabila  in conditiile prevazute de art.

    obiectul opțiune este

    Altfel spus, ar trebui sa presupunem ca pactul de optiune reprezinta o manifestare unilateral de vointa din momentul receptarii si pana la expirarea termenului prevazut de ofertant, iar in cazul in care termenul lipseste va expira imediat daca persoana e prezenta sau va expira intr-un termen rezonabil dupa imprejurari, daca beneficiarul este absent.

    Aceasta exprimare se refera la parti precum si la actiunea lor de a conveni cu privire la obligativitatea declaratiei de vointa si la conditiile in care trebuie facuta acceptarea, fapt ce implica cu necesitate existenta unui act bilateral, a unui contract. Asadar beneficiarul pactului de optiune isi exprima consimtamantul in sensul a primi promisiunea ce i se face, fapt ce induce un rol activ al acestuia in nasterea pactului de optiune.

    Comentariile sunt închise pentru Natura Juridică a Opțiunii. Aspecte de Drept Comparat

    In acest caz un rationament logic va duce la concluzia ca pactul de optiune este de fapt un act bilateral, un contract, in ciuda faptului ca are un caracter unilateral. Pactul de optiune naste obligatii doar in sarcina emitentului propunerii.

    Pactul de optiune are un caracter conventional ce amprenteaza irevocabilitatea acestuia, fapt ce-l diferentiaza de institutia ofertei care este irevocabila din cauza faptului ca legea o califica astfel, din dorinta securizarii circuitului juridic civil.

    Diferenta dintre pactul de optiune si oferta, rezulta si din faptul ca primul are drept beneficiar o anumita persoana bine individualizata iar oferta poate fi adresata publicului in general. Asadar, in structura pactului de optiune apar doua elemente noi: — primul element coincide cu oferta si include continutul esential al actului proiectat, consimtamantul emitentului propunerii, lipsindu-i doar consimtamantul beneficiarului pentru a fi un contract perfect.

    obiectul opțiune este

    Din aceasta conventie se naste pentru beneficiar un drept potestativ prvind optiunea de a incheia sau nu contractul ce i-a fost propus. Pactul de optiune este diferit de oferta de vanzare care reprezinta o manifestare unilaterala de vointa, obiectul opțiune este declarandu-si acceptul de a vinde un bun in conditiile determinate de catre destinatar in conditiile in care acesta accepta.

    Vanzarea cu optiune de rascumparare Mai mult, s-a considerat ca vanzarea cu pact de rascumparare aduce obiectul opțiune este imbunatatirii proprietatii, prezentand in egala masura un pericol grav pentru creditul public fata de incertitudinea in care este ramasa proprietatea in vremea scursa intre incheierea contractului si exercitiul dreptului de rascumparare, ori implinirea acestuia[3]. Cu toate acestea, in mod paradoxal, aceasta figura juridica, intalnita atat la Egipteni, Indieni, cat si la Romani, de unde de altfel isi trage si  sorgintea, fiind initial cunoscuta sub denumirea de pactum de retroemendo et retrovendento, nu gresim daca vom spune ca si-a pastrat perenitatea, chiar daca, in anumite perioade ale istoriei, acest instrument a fost prohibit in anumite legislatii. Ba mai mult, in aceasta perioada de certa modernizare a dreptului se observa o viziune tot mai favorabila din partea cat mai multor legiuitori ai diverselor state fata de acest instrument juridic. Asa se intampla ca si la noi acest instrument renaste in sfera raporturilor juridice, prin reglementarea sa expresa de catre Noul Cod Civil art

    Amintim in acest context ca pactul de optiune este diferit si de alte mecanisme legale ce dau nastere unor drepturi de optiune: dreptul de preemptiune, legal sau conventional.

    Referindu-ne la publicitatea reala, s-a folosit o exprimare ce sugereaza ca dreptul la optiune se noteaza din oficiu in cartea funciara.

    obiectul opțiune este

    Potrivit art.